Gyula Dávid

Gyula Dávid
Gyula Dávid
Date personale
Născut	13 august 1928 (91 de ani) Araci, Vâlcele, Covasna, România
Cetățenie	România
Ocupație	istoric literar[*]​ jurnalist traducător
Activitate
Alma mater	Universitatea Bolyai din Cluj
Premii	Premiul János Arany[*]​ (2006) Ordinul de Merit al Republicii Ungare în grad de comandor[*]​ (2012) Premiul EMKE pentru întreaga carieră[*]​ (1998)
Modifică date / text

Gyula Dávid (n. 13 august 1928, Araci, azi în județul Covasna) este un istoric literar, jurnalist și traducător maghiar din Transilvania.

S-a născut la 13 august 1928 în satul Araci, fiind fiul lui Gyula Dávid și Ida Imre. A urmat studii medii la Odorheiu Secuiesc și apoi la Facultatea de Litere a Universității Bolyai din Cluj (1947–1951).

A lucrat ca redacția din Cluj a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA) în anii 1951-1953, apoi ca preparator (1953-1956) și asistent (1956-1957) la Universitatea Bolyai. A fost arestat după Revoluția din Ungaria din 1956 și deținut politic în perioada 1957-1964. După eliberare a lucrat ca instalator la Cluj (1964-1965) și liber profesionist (1965-1969). A fost reabilitat în 1969 și apoi angajat ca redactor și apoi ca director al Editurii Kriterion din Cluj (1970-1992). A obținut ulterior titlul de doctor în științe filologice (1974).

Începând din 1980 a fost membru al comisiei ce a elaborat Lexiconul maghiar din România, apoi redactor-șef din 1994. În 1990 a devenit membru al Clubului Român de Presă. A fost președinte al Asociației Culturale Maghiare din Transilvania între 1991-1999 și apoi președinte de onoare din 1999. A colaborat între 1991-1995 la revista Erdélyi Múzeum. Începând din 1992 a fost director al Editurii Polis din Cluj-Napoca. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.

Primul său articol a apărut în 1949 în Utunk, iar mai târziu a publicat în Korunk, Utunk, Igaz Szó și A Hét. Domeniul său de cercetare este istoria literaturii maghiare din secolul al XIX-lea, relațiile literare româno-maghiare, proza maghiară din România în perioada interbelică și, în ultima vreme, istoria literaturii maghiare din România.

S-a căsătorit în 1951 cu Katalin Árva și au împreună doi copii: Katalin (1952) și Gyula (1957).

• Jókai. Emberek, tájak, élmények Jókai erdélyi tárgyú műveiben (Jókai. Teme, figuri, peisaje în opera sa, micromonografie, 1971)
• Petőfi Erdélyben (Petőfi în Transilvania, studii, în colaborare cu Imre Mikó, 1972, 1998)
• Tolnai Lajos Marosvásárhelyen (1868–1884) (Tolnai Lajos la Tg. Mureș, monografie, 1974)
• Találkozások. Tanulmányok a román–magyar irodalmi kapcsolatok múltjából (Întîlniri. Studii de istorie a relațiilor literare româno-maghiare, studii , 1976)
• A romániai magyar irodalom története (Istoria literaturii maghiare din România, manual, 1978) - coautor
• Magyar irodalom (manual, 1979)
• Erdélyi irodalom – világirodalom (Literatură transilvană – literatură universală, studii, articole, note, 2000)
• Írók, művek, műhelyek Erdélyben (Scriitori, opere, ateliere în Ardeal, studii, eseuri, 2003)
• Kossuth Lajos és Erdély. Tanulmányok (Kossuth Lajos și Transilvania. Studii, 2004) - coautori: Ákos Egyed și József Kötő

• Traian Șelmaru: Híradás az új Kínáról(Reportaj din China nouă, București, 1955) - împreună cu György Fáskerthy
• Barbu Ștefănescu-Delavrancea: Novellák és elbeszélések (Nuvele și povestiri, 1956) - împreună cu Géza Nagy
• Ștefan Bănulescu: Férfipróbák telén (Iarna bărbaților. Nuvele, 1968)
• Alexandru Șahighian: Az aranysisak (Coiful de aur, 1968)
• Adrian Marino: Bevezetés az irodalomkritikába (Introducere în critica literară, 1979) - împreună cu Lajos Kántor
• Ioan Slavici: A világ, amelyben éltem (Lumea prin care am trecut. Amintiri, 1980)
• Romulus Cioflec: Örvényben (În vâltoare, 1983)
• Titu Maiorescu: Bírálatok, vitacikkek, tanulmányok (Studii și articole polemice, 1985)

• A kuruckor költészete (întocmit de Zádor Tordai, 1956)
• Szeptemberi emlék. Magyar írók a régi iskoláról (compilare, introducere, note, 1957)
• Jókai Mór: Az arany ember (Omul de aur) (prefață, apendice, 1967)
• Irodalomkritikai antológia (selecție, note, vol. 1–3, 1968–1969, vol. 4, 1972)
• Ioan Slavici: Jószerencse malma (Moara cu noroc) (postfață, 1970)
• Daday Loránd: A lápon át (editare, prefață, 1970)
• Jókai Mór: Fekete gyémántok (introducere, apendice, 1972, 1987)
• Jókai Mór: Szegény gazdagok (prefață, note, 1973)
• Jókai Mór: Sárga rózsa (prefață, note, 1974)
• Mikszáth Kálmán: Beszterce ostroma (prefață, note, 1974)
• Jókai Mór: A kiskirályok (prefață, note, 1979)
• St. Sarkany: Az irodalomelmélet mint társadalomtudomány (postfață, 1979)
• Jókai Mór: A tengerszem tündére (selecție, note, prefață, 1979)
• Kemény Zsigmond: A rajongók (postfață, 1980)
• Tamási Áron: Zeng a magosság (selecție de nuvele, postfață, 1980)
• Jókai Mór: Egy magyar nábob (postfață, apendice, 1980)
• Tamási Áron: Tiszta beszéd. Publicisztika 1923–1940 (note, 1981)
• Jókai Mór: Kár­páthy Zoltán (introducere, apendice, 1981)
• Jókai Mór: Rab Ráby (prefață, anexe, 1983)
• Tolnai Lajos: A polgármester úr (postfață, note, 1986)
• Jókai Mór: Bál­ványosvár (prefață, anexe, 1992)
• Bajor Andor: Betűvetők becsülete (1996)
• Egy kisebbségi kisebbségei (editat de Zoltán Veress, 1997)

• Premiul Tamási Áron (Budapesta, 1991)
• Premiul Kemény Zsigmond (Budapesta, 1999)
• Premiul de critică al Uniunii Scriitorilor (2000)
• Premiul Wlasits (Ministerul Culturii Ungare, 2002)
• Premiul Arany János (2006)
• Crucea Ordinului de Merit Maghiar (2013)

• Hermann Péter: Ki kicsoda 2002 CD-ROM, Biográf Kiadó ISBN 963 8477 64 4

• Kortárs magyar írók 1945-1997