Lucia Apolzan

Lucia Apolzan
Doamna Carpaților
Date personale
Născut	15 februarie 1911 Sibiu, Austro-Ungaria
Decedat	2001 (89 de ani)
Naționalitate	român
Ocupație	antropolog, etnolog, geograf, folclorist, memorialist, poet și sociolog
Studii	Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București
Activitatea literară
Opere semnificative	"Țara de piatră"
Influențe Dimitrie Gusti, Ion Conea
Modifică date / text

Lucia Apolzan (n. 15 februarie 1911, Sibiu - 2001) a fost un antropolog, etnolog, geograf, folclorist, memorialist, poet și sociolog român, o cercetătoare interdisciplinară a satului românesc de deal și de munte, a civilizației ancestrale de pe teritoriul României, precum și a continuității neîntrerupte a acesteia pe teritoriile unde se vorbește limba română.

Considerată, fără îndoială, mâna dreapta a profesorului și sociologului Dimitrie Gusti, dar având propria sa personalitate distinctă , numită de mulți Doamna Carpaților , Lucia Apolzan a fost o cercetătoare tenace a satului românesc, publicând monografii care constituie și astăzi scrieri considerate extrem de importante și actuale.

Educație

Lucia Apolzan a absolvit geografia la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, iar doctoratul în sociologie (luat “magna cum laude”) cu maestrul său Dimitrie Gusti

Persecută de către organele de stat ale României comuniste

Lucia Apolzan a făcut parte din pleiada numeroasă de intelectuali și oameni de valoare interbelici români care au fost persecutați (sub diferite forme, de la abuzare și hărțuire până la trimiterea în închisoare și condamnarea la moarte) de către organele de stat ale României comuniste. A fost trimisă la "munca de jos," la țesătoria Apaca , unde a petrecut niște ani buni în anii 1950.

Țara de piatră

Cele mai importante relevări făcute de Lucia Apolzan se găsesc în domeniul complex al interdisciplinarității antropologice a continuității locuirii meleagurilor carpatine. Primul său studiu complex a fost referitor la Țara Moților sau Țara de piatră, scris după colindase pe picioare întreaga regiune.

Platforma Luncanilor

Conform propriilor sale confesiuni, , Lucia Apolzan a fost îndemnată călduros de geograful Ion Conea, autorul lucrării "Clopotiva, un sat din Hateg", să viziteze Platforma Luncanilor,

Ceea ce s-a și întâmplat; în lucrarea Carpații, tezaur de istorie : Perenitatea așezărilor risipite pe înălțimi, există dovezi limpezi ale studiului său antropologic profund (cultural, etnografic, etnologic, ... ) din zonă.

• Țara de piatră, monografie despre Țara Moților;
• 1940 - Cercetări etnografice în Munții Apuseni : (cu un rezumat în limba franceză, o hartă a regiunii și 25 figuri), Tipografia "Alba", Alba-Iulia, 30 p. (extras din "Apulum", Buletinul Muzeului Regional Alba-Iulia, I, 1939-1942.)
• 1944 - Sate-crînguri din Munții Apuseni : observații auspra așezărilor sociale, Editura "Ramuri", Craiova; 15 p. (extras din revista "Sociologie românească", anul 5., nr.1-6, 1943)
• 1944 - Portul și industria casnică textilă în Munții Apuseni, Editura Institutului de Știinte Sociale al României, București, 255 p.
• 1945 - Sate, orașe și regiuni cercetate de Institutul Social Român : 1925 - 1945, Editura Institutului de Știinte Sociale al României, București - de Lucia Apolzan și Demetrius Gusti (cu o prefață de D. Gusti)
• 1948 - Populația crângurilor din plasa Câmpeni, județul Turda, în anul 1941. Contribuția la problemele așezărilor răzlețe din Munții Apuseni, în „Analele Institutului Social de Statistică al României”,București
• 1975 - Forma arhaică de populare a zonei montane de la Porțile de Fier, în „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1974-1975”, Cluj-Napoca
• 1975 - Atlasul complex Portile de Fier, București
• 1977 - Platforma Luncanilor. Aspectele vechimii și continuității așezărilor, în „Sargetia”, Anuarul Muzeului din Deva”, pp. 487-508
• 1979 - Gruparea așezărilor în funcție de evoluția economică și socială. Zona Porților de Fier, între Baziaș și Drobeta Turnu-Severin, București, în „Studii și Comunicări de Etnografie și Istorie”, Caransebeș, pp. 83-108
• 1980 - Dimitrie Gusti : studii critice, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 383 p. Coordonator Henri H. Stahl ; autori: Lucia Apolzan, Ovidiu Bădina, Alexandru Bărbat, et al.;capitolul "Activitatea editoriala a profesorului D.Gusti"
• 1987 - Carpații, tezaur de istorie. Perenitatea așezărilor risipite pe înălțimi, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 383 p.
• 1998 - Drumuri, încercări, împliniri. Memorii, București, Editura Fundației Culturale Române, 341 de pagini

• Articol dedicat Luciei Apolzan, Doamna Carpaților
• "Doamna Carpatilor" - Lucia Apolzan, Cristina Struteanu, Formula AS - anul 2010, numărul 943
• Articol despre descoperirile arheologice din Bulgaria referitoare la traci (după 1992) și debandada din jurul cetăților dacice de la Grădiștea Muncelului. Lucia Apolzan și lucrările sale sunt menționate în text.
• Mari hunedoreni uitați în 2011, 19 ianuarie 2012, Laura Oană, replicahd.ro'